Pãmînt
Plînge pămîntu sub mine,
Şi eu plîng deasupra-i
Pe cărare necălcată,
Pe rouă nescuturată,
Pămîntu s-a cutremurat,
Apele s-au tulburat,
Munţii cu dealurile,
Pădurile cu umbrele
Şi văile cu luncile.
Luna faţa şi-a schimbat,
Soarele s-a întunecat.
Mugure crescut în rouă,
Desfă-te morminte,-n două
Mînce-te Pămîntu!
Arde-te-ar focu!
Înghiţi-te-ar locu!
Tierra
La tierra se sumerge bajo de mí,
Y yo lloro sobre ella
En un camino sin pisar,
En un campo desconocido,
La tierra se estremeció,
Las aguas se agitaron,
Las montañas con las colinas,
Los bosques con las sombras
Y los valles con los prados.
La luna cambió su rostro,
El sol se oscureció.
El brote creció en rojo,
Abre tumbas en dos.
¡Devórate, Tierra!
¡Que te consuma el fuego!
¡Que te trague el lugar!