Dojană

Din tăcere rup-sa gândul
Sfărâmat-sa-ntreg cuvântul
Sfărâmat-sa-ntreg cuvântul
Când din tăcere rup-sa gândul

Ca prin horbă-n glas să crapă
Ca prin horbă-n glas să crapă
Turuitul să înceapă
Mintea-n veci să nu-I mai tacă
Mintea-n veci să nu-I mai tacă

ȘI prin viață să-I tai rândul
Hodinindu-sa cuvântul
Năucind din cale-afară
Ochi furațI de lumea amară
ȚIntuit
Nu mai vadă, să nu audă
Prăpăditu-sa pământul
Prăpăditu-sa cuvântul

Mai lasă-țI gându-n cap să tacă
Mintea-n cap să se mai coacă
Rămâi neaplecat de spate
Neînduplecat în toate
Nepovârnit în fapte

De nepovârnit în fapte
De nepovârnit în fapte, nepovârnit
Nepovârnit în toate, nepovârnit
Nepovârnit în fapte
De nepovârnit în toate

Cuvântul nou să se-ntregească
Imn de pildă neprihănească
Să dăruiești cu horbă bună
De mlăDios în vânt răSună
Să răzbești în stăruință
Să plăsmuiești buna cuviință