Intunecat

Din lume dusa, in ceat-ascunsa
O umbra calare se pierde in zare
De codru ferite, in bezna tihnite,
S-aud vorbe-ascunse, pe veci nepatrunse

Soapte-n amurg, paraiele curg
Sub cetini batrane, pe munte stapane
Si-al codrului glas, in ast' ultim ceas
Graieste chemare, spre-a noptii uitare.

Vas cu venin, iedera in vin
Invartosat, Intunecat!

Grea tanguire, de oropsire
Razbate prin noapte si piere departe
Nici cucuvaie, nici ciumafaie
Indrazniva de-acuma, sa cante-ntruna

Intunericu-i alb, pribeab de dalb
Lumina plapanda, in noaptea cea blanda
Tainic descant, in apa si vant
Vraja straveche, far' de pereche.

[hai - lai - lai - hai]